Chiar dacă este la peste 45 de kilometri distanță, Vama Buzăului va depinde de arhitectul-șef al municipiului Brașov în ceea ce privește documentațiile de urbanism. Primăria Brașov a anunțat înființarea Comisiei Locale de Avizare Integrată (CLAI), organism care va aviza toate Planurile Urbanistice Generale (PUG) și Zonale (PUZ) din localitățile Zonei Metropolitane Brașov. Comisia este constituită la nivelul Brașovului, în calitate de oraș polarizator, iar președintele ei va fi arhitectul-șef al municipiului. Astfel, chiar și o comună aflată la peste 45 de kilometri, cum este Vama Buzăului, va depinde de această comisie pentru documentațiile ei de urbanism.
Conform anunțului Primăriei Brașov, rolul acestei comisii este de „a aviza toate planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale din localitățile zonei metropolitane”.
„Prin implementarea acestei prevederi legale nu vor mai apărea discrepanțe funcționale între zonele care aparțin de două localități învecinate, de exemplu zonă industrială dintr-o localitate să se învecineze cu zona rezidențială din cealaltă localitate, sau dezvoltările din anumite localități să se facă ținând cont și de nevoile celor care se mută acolo, adică creșă, grădiniță, cabinet medical, magazine etc.”, se arată în comunicatul Primăriei Brașov.
Multe detalii lăsate în aer
Pe de altă parte, Primăria Brașov nu a transmis o serie de detalii legate de modul în care vor fi luate deciziile și lasă astfel o serie detalii importante neclarificate.
În primul rând, nu a fost prezentat un sistem de referință, un set de norme de care să se țină cont în momentul avizării, un set de reguli urbanistice valabile pentru întreaga zonă metropolitană, un fel de Plan de Amenajare a Teritoriului, așa cum există la nivelul Județului Brașov.
De asemenea, nu se explică nici ce se întâmplă dacă în cazul în care o primărie vine cu o propunere de Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în baza unui Plan Urbanistic General (PUG) în vigoare, care este contestat de o altă primărie. Cum va demonstra contestatarul că investiția din localitatea vecină (pentru realizarea căreia au fost urmate toate procedurile legale) îi afectează interesele. De exemplu, dacă este propusă construirea unei fabrici care este permisă prin documentațiile urbanistice și pentru care au fost obținute toate avizele, inclusiv de la autoritățile sanitare și de mediu, în baza a ce ar putea CLAI spune „Nu”?
Toate PUZ-urile afectează vecinii?
De asemenea, din comunicarea Primăriei Brașov nu este foarte clar ce PUZ-uri pot avea un impact asupra localităților învecinate. De exemplu, cu ce ar fi afectat Ghimbavul sau Brașovul de PUZ-urile prin care sunt stabilite regulile urbanistice din centrele istorice ale Râșnovului sau municipiului Codlea.
Apoi, de ce ar fi nevoie de avizarea unui PUZ din Vama Buzăului de către această comisie, în condițiile în care intravilanul acestei comune este la mare distanță de intravilanul municipiului Săcele sau al comunei Tărlungeni cu care se învecinează?
Vor putea fi evitate „coalițiile”?
O altă problemă a recent înființatei CLAI este că ea poate fi transformată destul de simplu (în forma de acum) într-un instrument de presiune asupra unor primari. Oricât s-ar reglementa activitatea, din moment ce deciziile se iau prin vot pot apărea coalițiile. Dacă un primar are ceva de împărțit cu alt primar, formează o coaliție și blochează un PUZ al „adversarului”. Acest risc trebuie luat în calcul, pentru că, cel puțin la momentul la care primăria municipiului Brașoiv a comunicat înființarea CLAI, nu există un sistem de referință clar stabilit și acceptat de toată lumea.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!