„Indiana Jones al Tranislvaniei” a trăit și la Brașov. Povestea exploratorului brașovean al Sudanului, Franz Binder

Multora ne plac poveştile şi filmele cu Indiana Jones. Ei bine, un astfel de personaj a trăit şi la Braşov, în secolul al XIX-lea. Povestea lui Franz Binder, similară cu a celebrului explorator, a fost redată public, în paginile cotidianului „Drum nou” din perioada comunistă, de acum 50 de ani, de către documentariştii care au cercetat documentele referitoare la viaţa acestuia. 

Ce scria  „Drum nou” acum 50 de ani, în această perioadă

În paginile cotidianului „Drum nou” din perioada comunistă, de acum 50 de ani, pe lângă unele articole din domeniul culturii și educației cu influențe directe ale Partidului Comunist și alte balaste ideologice, avem și cronici de cinema, teatru, descrieri ale unor expoziții de artă interesante și bine documentate. Din iulie 1973, deci acum jumătate de veac, avem un articol în care ne este descrisă aventura și spiritul comercial al unuia dintre cei mai importanți etongrafi și călători ai secolului al XIX -lea.  Acest „Indiana Jones al Transilvaniei” din secolul al XIX- lea a fost chiar un personaj real, brașovean prin adopţie, pentru o perioadă. El era cunoscut pe atunci dar şi ulterior, în poveştile redate în de ziarele vremii, ca farmacist și călător - un explorator neobosit. Numele real al acestui Indiana Jones a fost Franz Binder. El s-a născut la Sebeș - Alba la 1824 și a trăit până în anul 1875. A fost farmacist la Brașov, apoi, după revoluția de la 1848 s-a stabilit în Țara Românească, iar în septembrie 1849 pleacă în Orient și apoi în Africa. Ajunge angajat la vicecosulatul austriac de la Kartum, capitala Sudanului... Așa o numește ziarul „Drum nou” din anul 1973 la rubrica „Magazin”, ce avea mare succes la cititorii brașoveni de acum 50 de ani, paote bunicii noștrii își mai amintesc.

Povestea lui Franz Binder, „Indiana Jones de Transilvania”

Farmacistul Franz Binder va face o mare călătorie de la izvorele Nilului, pe Nilul Albastru și pe jos sau cu cămilele prin deșert până la Cairo. A făcut comerț cu fildeș și gumă arabică, a reușit să aducă o altă caravană impresionantă, la drumul înapoi spre Sudan, noua țară care l-a adoptat. Se va căsători exotic, să spunem așa, ca să nu supărăm pe nimeni, în capitala Kartum, cu o localnică pe nume Beni Shangul. După această călătorie mai urmează cel puțin încă una pe Nil, prin deșert, prin junglă spre Congo. Ajunge la triburile de africani - autorul articolului din Drum nou scrie negri, azande (niam- niam) și monbuta. În aceste călătorii va achiziționa sau va face schimb de produse și va aduce în Transilvania numeroase scuturi, podoabe, obiecte de ritual, instrumente muzicale, etc. ce vor fi donate Societății de Știință Săsești din Sibiu. Acestea vor fi baza viitorului Muzeu de etnografie universală „Franz Binder” ce poate fi vizitat și astăzi în centrul Sibiului. Colecția etnografică din Africa a triburilor și a populației arabe sunt unicate și de valoare pentru studiul etnografiei universale. Articolul din „Drum nou” se numește „Explorator brașovean al Sudanului” Mai amintim că în ziua de astăzi capitala se numește Khartoum și din păcate, au loc lupte cu sute de victime între diferite fracțiuni militare și guvernamentale. Alături de Honiberger, râmân încă personalități brașovene sau cu legături cu orașul de sub Tâmpa, prea puțini cunoscute. (A consemnat - muzoegraf, Ovidiu Savu)