Senatul a respins proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc

Proiectul pentru automia Ţinutului Secuiesc a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, marţi, în condiţiile în care avea avize negative de la comisiile parlamentare de specialitate, precum şi de la Consiliul Legislativ. Şi Guvernul se pronunţase împotriva proiectului. Ieri, pe fondul tensiunilor create, Senatul, care este cameră decizională, a respins proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc.  Senatul a votat împotriva controversatului proiect referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc, fiind şi camera decizională. Senatorii au votat, pe rând, asupra raportului de respingere a proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Astfel, s-au înregistrat 126 de voturi pentru raportul de respingere şi nouă împotrivă. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, în condiţiile în care avea avize negative de la comisiile parlamentare de specialitate, precum şi de la Consiliul Legislativ. Şi Guvernul s-a pronunţat împotriva proiectului.  Ce prevede proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc Iniţiatorii proiectul Autonomiei Ţinutului Secuiesc, adoptat tacit de Camera Deputaţilor, sunt deputaţii UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza, care argumentează că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare. Kulcsar Gyorgy a mai iniţiat un proiect similar, care a fost respins de Camera Deputaţilor în 11 aprilie 2018. Regiunea autonomă ar include judeţele Covasna şi Harghita şi scaunul istoric Mureş. Conform proiectului, autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta, se arată în proiect. Printre prevederile incluse în proiect se numără cea potrivit căreia Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc. Ţinutul Secuiesc ar avea şi un preşedinte, cu mandat de patru ani . Pe lângă preşedinte al Ţinutului Secuiesc, ţinutul era condus de autorităţi ale Scaunelor - Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Limba maghiară este recunoscută ca limbă oficială a regiunii, iar Prefectul face legătura între statul român şi regiunea autonomă.  Termenul până la care trebuia dezbătută şi votată iniţiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie.   Prin urmare, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. Cu condiţia ca proiectul să fi trecut însă şi de Senat, care era cameră decizională.